În sfârșit puțin spectacol, puțină speranță! Poli II a câștigat la un scor blând fâță de ceea ce putea să fie, tocmai în fața echipei clasate pe locul doi, a cărei greșeală capitală a fost să lase mult spațiu atacanților noștri.
Deși au dominat primele douăzeci de minute, cei de la Mehedinți nu au reușit să-și creeze ocazii de poartă. Pericolul se prefigura deja la poarta lor, Popovici fiind oprit în mai multe rânduri la limita ofsaidului, dar prima mare ocazie i-a aparținut lui Chițu, care a fost lansat perfect de Ganea, dar singur singurel cu portarul nu și-a păstrat echilibrul la șut și a trimis peste. Imediat după, Popa a scăpat pe dreapta, nu a șutat deșu putea să o facă, a pasat cam târziu către Popovici, iar acesta a înscris, dar din ofsaid. Asaltul alb-violet a continuat, căci în minutul 26 Chițu l-a lansat pe Popa pe stânga, acesta a fugit excelent după ce a trecut de un jucător, a centrat în careu pentru Popovici, a cărui șut dintr-o bucată a fost parat de portar! Tot Popa și-a încercat norocul patru minute mai târziu, dar șutul său a trecut pe lângă. Golul izbăvirii a venit, culmea, la o fază mai puțin concretă, căci Matei a executat o liberă din margine obținută de Chițu, mingea a fost respinsă cu capul de un fundaș al gazdelor, dar a căzut apoi în careu, iar Telescu a fost omul potrivit să o împingă în poartă. Nici nu s-a reluat apoi meciul, că Ganea l-a lansat pe Popa, acesta a driblat portarul, a intrat într-un unghi foarte dificil, dar a reușit ceea ce nu reușise din poziții mai ușoare, ridicând scorul la 2:0, după nici un minut de la primul gol.
Întrebarea era dacă repriza a doua avea să prezinte o echipă oaspete mai compactă sau dacă spectacolul va continua. Deși prima șansă de gol a aparținut celor de la Minerul, s-a dovedit degrabă că meciul va continua ca în prima repriză. În minutul 52, Popa a scăpat singur cu portarul, dar nu a reușit să-l dribleze, iar după zece minute duo-ul foarte incisiv Popa - Popovici a scăpat pe contră, faza fiind oprită de pasa slabă a celui dintâi. Oaspeții au avut o mare ocazie în minutul 75, la un corner, dar nou intratul Dobriceanu a fost la post să scoată o minge de pe linia porții. O fază mai ciudată a avut loc trei minute mai târziu: Ganea a căzut la pământ și Popovici a cerut oaspeților să dea mingea afară; în indecizia momentului, Chițu a suflat balonul unui apărător și a rămas singur cu portarul, dar fiind nesigur ce ar trebui să facă a stat mai mul și a finalizat în așa fel încât portarul a reușit să respingă. Avea să fie ultima fază bună a apărătorului buturilor de la oaspeți, căci la un minut o gafă a unui fundaș i-a permis lui Popovici să scape singur spre poartă, și faultul din postură de ultim apărător al portarului a însemnat eliminarea lui. Un jucător de câmp i-a luat locul, iar în minutul 88, acesta a degajat foarte slab o minge care a ajuns la Chițu, acesta înscriind finalmente, de la marginea careului! Magdaș ar fi putut marca și el, dar nu a fost să fie, iar arbitrul a pus final unui meci frumos, cum ar fi minunat să tot vedem pe Știința.
Remarc, în primul rând, cât de bine se descurcă Ganea ca și coordonator de joc, acesta oferind nenumărate pase potrivite și fiind mereu cu capul pe sus, în căutare de soluții. Nu e întâia oara când face o partidă bună în această poziție. Totodată, Popa - Popovici pare să fie un cuplu mult mai potrivit decât Popa - Jitaru, dar genul de cuplu care te face să te întrebi ce ar ieși din acești jucători dacă ar avea pe cineva care să-i ghideze. E greu de crezut că un fotbalist de talentul lui Popovici nu a reușit încă să se consacreze la nivelul primei ligi sau că un atacant cu un spirit ofensiv atât de sănătos ca Popa nu are o constanță suficientă în joc. În rest, apărarea nu a avut prea mult de furcă, în timp ce Matei și Chițu au muncit bine la mijloc, deși cel din urmă și-a trecut în cont niște ratări de speriat. Și așa, tot ar fi mai bun decât Curtean.
Aceasta a fost ultima etapă a turului pentru Poli II, care nu are meci de disputat în ceea ce este, de fapt, runda finală a primei părți a campionatului. Poziția de mijloc reflectă inconstanța echipei, precum și faptul că mai e mult de lucru. Să vedem ce ne rezervă iarna.
Poli II: Cobliș (6) - Dăruială (6), Telescu (6,5), Gălan (6), Ilici (6,5) - Dudaș (5,5), Matei (6,5), Ganea (7), Chițu (6,5) - Popa (7), Popovici (6,5)
Schimbări:
Dobriceanu (6) pentru Dudaș (min 73)
Magdaș pentru Popovici (min 84)
Raicu pentru Popa (min 89)
Dubou pentru Cobliș (min 90+2)
11/20/2009
11/19/2009
Avancronică: Poli - Dinamo
Dacă aş fi foarte leneş (ceea ce n-am spus că nu sunt) aş putea scrie o avancronică foarte scurtă: "E blat." sau "0-3 prin neprezentare." Dar fiindcă sunt mai încăpăţânat şi de cât Iancu, voi scrie în continuare.
Încă un an s-a scurs, cumulându-se un număr şi mai mare de zile de la ultima victorie din campionat împotriva rivalilor de moarte - Dinamo. Nu am să vă spun numărul exact, îl puteţi găsi şi singuri. Putem căuta semnificaţii, proprietăţi speciale ale acestui număr şi sunt sigur că pasionaţii de numerologie le-ar şi găsi.
Dar acest demers ar fi inutil. A trecut vremea simbolurilor, a frustrărilor şi a speranţelor deşarte. E doar un meci de fotbal pe care trebuie să-l câştigăm. Ambiţia, dorinţa aprigă de a înfrânge adversarul trebuie să vină din teren, în momentul în care jucătorii simt mirosul ierbii umede şi aud uralele vulcanice ale stadionului. Nu le putem cere jucătorilor să studieze istoria acestei rivalităţi, nici măcar dacă am restrânge-o la ultimii 12 ani scurşi de la acel istoric 3-0. Marea lor majoritate cu siguranţă nu o ştiu şi nici nu au cum să o înţeleagă. S-ar trezi la ora meciului cu lecţia neînvăţată. Istoria e a noastră, a suporterilor. Treaba jucătorilor e să intre în ea.
Trecând de partea dramatică a lucrurilor, ce ar mai fi de spus despre "câini"? Nici ei nu mai sunt ce au fost sezonul trecut. (Nu că atunci ar fi fost mare lucru) În afara unui DVD cu o regie de proastă calitate, au avut evoluţii alternante. Seamănă destul de mult cu "fraţii" bucureşteni de la Steaua. O organizare poate mai puţin haotică, echipa în schimb suferă crunt din cauza atitudinii multora dintre jucători.
După un început "senzaţional" de campionat, placa s-a schimbat, urmând o serie foarte bună de rezultate împotriva echipelor tari: 1-0 cu CFR, 1-0 cu Steaua, un norocos dar meritat 2-1 cu Urziceni, o răzbunare împotriva Braşovului (1-0) şi o revenire în a doua repriză în 1-1 cu Rapid. Deci nici o înfrângere şi doar 2 puncte în cele 5 din 7 confruntări cu echipele ce se bat la titlu. Desigur, cu echipele mici s-au mobilizat mai greu, fapt ce îi situează la egalitate cu noi.
În orice caz, un meci greu ne aşteaptă, chiar dacă jocul lui Dinamo suferă mult. Jucătorii lor au certă valoare şi o sclipire individuală e de ajuns să stabilească soarta meciului. Mai mult, echipa lor pare să se mobilizeze mai mult în meciurile importante. Bineînţeles, şi erorile, destul de frecvente la bucureşteni, mai ales la jucătorii mai petrecăreţi, pot înclina balanţa în favoarea noastră. Dintre alb-roşii de temut este Andrei Cristea, care a avut un sezon excelent până acuma. Torje şi Alexe îl urmează. Primul a fost cel mai constant, cu evoluţii bune. Iar al doilea este o tânără surpriză, dornic să îi înlocuiască pe bătrânii Dănciulescu şi Niculescu. Ultimul, însă, pare şi el trezit din morţi, capabil să înscrie când trebuie. Nu ştiu în ce măsură cei doi tineri sunt apţi de joc, iniţial erau daţi indisponibili, dar medicina face şi minuni. Totuşi, chiar dacă revenirea lui Torje e în defavoarea noastră, parcă fără el spectacolul din tribune n-ar fi fost complet. Mulţi ne-am simţi întristaţi dacă micuţul trădător n-ar fi putut lua parte la corul de huiduieli. În Tamaş să ne punem speranţa. Şi Bratu se pare că va reveni. Când s-a accidentat acum un an era la turaţie maximă, dar nu ştim de ce e în stare acum.
Ciudat este că deşi atacul pare compartimentul mai bun, aceasta nu s-a concretizat în multe goluri înscrise. Iar defensiva care nouă ni se pare şubredă, este printre cele mai bune din liga 1, având chiar cu un gol mai puţin primit decât noi. Dar după cum spuneam, pot apărea oricând surprize. Moţi cred că va fi suspendat în urma eliminării din Cupă. Asta dacă înţeleg eu bine regulamentul FRF+LPF. Dacă în primăvară N'Doye şi Adrian Cristea erau cei mai periculoşi, pe moment cei doi sunt cam tăcuţi.
Să trecem la ai noştri. În ultimele zile gripa a stârnit frica în sânul echipei. Chiar dacă până la urmă a fost vorba doar de o simplă răceală, astfel de momente aparent minore pot dăuna mult în pregătirea jucătorilor. Şi e îngrijorător că s-a răspândit la aşa mulţi.
Următorul aspect pe listă: Bourceanu e suspendat. Deci doar Alexa închizător. Să sperăm că nu va avea un exces de ambiţie ca în ultimele sale evoluţii împotriva celor de la Dinamo. Sabău a promis un joc ofensiv, deci va trebui să se mizeze pe pase rapide, adică Magera sau Vrsici la mijloc, cel mai probabil Magera. Chiacu pare optimist şi ambiţios, deci probabil că va ocupa flancul drept. Nu că aş vedea vreo soluţie mai bună. În atac, eu văd trioul Magera-Bucur-Parks ca fiind cel mai periculos şi simt că trebuie să apară o seară magică a micuţului Gigel. Flancul stâng e greu de decis. Sabău are de ales între Artiom, Maxim şi Curtean, punctul de plecare fiind postul pe care să joace armeanul. Cred că va fi cel de mijlocaş, deci Curtean îşi va găsi meritatul loc pe bancă. Oricum, orice plan tactic e de prisos dacă apărarea nu va fi solidă. Cine să fie? Care are şansa mai mică de a gafa? E bine că a revenit şi Luchin, aria de selecţie e mai mare. Dar cum rămâne cu Goga? El e golgheterul echipei la urma urmei. Grea misiune pentru Sabău. Multă inspiraţie să ai, Neluţu!
La urma urmei revin de unde am plecat. Indiferent de aranjarea tactică şi în ciuda arbitrului nefavorabil (a cărui vină e simplul fapt că a ales această meserie păguboasă) jucătorii trebuie să arate că vor, pentru că de putut sigur se poate. Numai astfel putem învinge. Jocul s-a mutat la o oră rezonabilă (cred că trebuie să mulţumim conducerii; chiar dacă locuri la bilete tot n-au pus), deci al doisprezecelea jucător va fi la datorie. Dar primii unsprezece vor fi?
Hai Poli!
Încă un an s-a scurs, cumulându-se un număr şi mai mare de zile de la ultima victorie din campionat împotriva rivalilor de moarte - Dinamo. Nu am să vă spun numărul exact, îl puteţi găsi şi singuri. Putem căuta semnificaţii, proprietăţi speciale ale acestui număr şi sunt sigur că pasionaţii de numerologie le-ar şi găsi.
Dar acest demers ar fi inutil. A trecut vremea simbolurilor, a frustrărilor şi a speranţelor deşarte. E doar un meci de fotbal pe care trebuie să-l câştigăm. Ambiţia, dorinţa aprigă de a înfrânge adversarul trebuie să vină din teren, în momentul în care jucătorii simt mirosul ierbii umede şi aud uralele vulcanice ale stadionului. Nu le putem cere jucătorilor să studieze istoria acestei rivalităţi, nici măcar dacă am restrânge-o la ultimii 12 ani scurşi de la acel istoric 3-0. Marea lor majoritate cu siguranţă nu o ştiu şi nici nu au cum să o înţeleagă. S-ar trezi la ora meciului cu lecţia neînvăţată. Istoria e a noastră, a suporterilor. Treaba jucătorilor e să intre în ea.
Trecând de partea dramatică a lucrurilor, ce ar mai fi de spus despre "câini"? Nici ei nu mai sunt ce au fost sezonul trecut. (Nu că atunci ar fi fost mare lucru) În afara unui DVD cu o regie de proastă calitate, au avut evoluţii alternante. Seamănă destul de mult cu "fraţii" bucureşteni de la Steaua. O organizare poate mai puţin haotică, echipa în schimb suferă crunt din cauza atitudinii multora dintre jucători.
După un început "senzaţional" de campionat, placa s-a schimbat, urmând o serie foarte bună de rezultate împotriva echipelor tari: 1-0 cu CFR, 1-0 cu Steaua, un norocos dar meritat 2-1 cu Urziceni, o răzbunare împotriva Braşovului (1-0) şi o revenire în a doua repriză în 1-1 cu Rapid. Deci nici o înfrângere şi doar 2 puncte în cele 5 din 7 confruntări cu echipele ce se bat la titlu. Desigur, cu echipele mici s-au mobilizat mai greu, fapt ce îi situează la egalitate cu noi.
În orice caz, un meci greu ne aşteaptă, chiar dacă jocul lui Dinamo suferă mult. Jucătorii lor au certă valoare şi o sclipire individuală e de ajuns să stabilească soarta meciului. Mai mult, echipa lor pare să se mobilizeze mai mult în meciurile importante. Bineînţeles, şi erorile, destul de frecvente la bucureşteni, mai ales la jucătorii mai petrecăreţi, pot înclina balanţa în favoarea noastră. Dintre alb-roşii de temut este Andrei Cristea, care a avut un sezon excelent până acuma. Torje şi Alexe îl urmează. Primul a fost cel mai constant, cu evoluţii bune. Iar al doilea este o tânără surpriză, dornic să îi înlocuiască pe bătrânii Dănciulescu şi Niculescu. Ultimul, însă, pare şi el trezit din morţi, capabil să înscrie când trebuie. Nu ştiu în ce măsură cei doi tineri sunt apţi de joc, iniţial erau daţi indisponibili, dar medicina face şi minuni. Totuşi, chiar dacă revenirea lui Torje e în defavoarea noastră, parcă fără el spectacolul din tribune n-ar fi fost complet. Mulţi ne-am simţi întristaţi dacă micuţul trădător n-ar fi putut lua parte la corul de huiduieli. În Tamaş să ne punem speranţa. Şi Bratu se pare că va reveni. Când s-a accidentat acum un an era la turaţie maximă, dar nu ştim de ce e în stare acum.
Ciudat este că deşi atacul pare compartimentul mai bun, aceasta nu s-a concretizat în multe goluri înscrise. Iar defensiva care nouă ni se pare şubredă, este printre cele mai bune din liga 1, având chiar cu un gol mai puţin primit decât noi. Dar după cum spuneam, pot apărea oricând surprize. Moţi cred că va fi suspendat în urma eliminării din Cupă. Asta dacă înţeleg eu bine regulamentul FRF+LPF. Dacă în primăvară N'Doye şi Adrian Cristea erau cei mai periculoşi, pe moment cei doi sunt cam tăcuţi.
Să trecem la ai noştri. În ultimele zile gripa a stârnit frica în sânul echipei. Chiar dacă până la urmă a fost vorba doar de o simplă răceală, astfel de momente aparent minore pot dăuna mult în pregătirea jucătorilor. Şi e îngrijorător că s-a răspândit la aşa mulţi.
Următorul aspect pe listă: Bourceanu e suspendat. Deci doar Alexa închizător. Să sperăm că nu va avea un exces de ambiţie ca în ultimele sale evoluţii împotriva celor de la Dinamo. Sabău a promis un joc ofensiv, deci va trebui să se mizeze pe pase rapide, adică Magera sau Vrsici la mijloc, cel mai probabil Magera. Chiacu pare optimist şi ambiţios, deci probabil că va ocupa flancul drept. Nu că aş vedea vreo soluţie mai bună. În atac, eu văd trioul Magera-Bucur-Parks ca fiind cel mai periculos şi simt că trebuie să apară o seară magică a micuţului Gigel. Flancul stâng e greu de decis. Sabău are de ales între Artiom, Maxim şi Curtean, punctul de plecare fiind postul pe care să joace armeanul. Cred că va fi cel de mijlocaş, deci Curtean îşi va găsi meritatul loc pe bancă. Oricum, orice plan tactic e de prisos dacă apărarea nu va fi solidă. Cine să fie? Care are şansa mai mică de a gafa? E bine că a revenit şi Luchin, aria de selecţie e mai mare. Dar cum rămâne cu Goga? El e golgheterul echipei la urma urmei. Grea misiune pentru Sabău. Multă inspiraţie să ai, Neluţu!
La urma urmei revin de unde am plecat. Indiferent de aranjarea tactică şi în ciuda arbitrului nefavorabil (a cărui vină e simplul fapt că a ales această meserie păguboasă) jucătorii trebuie să arate că vor, pentru că de putut sigur se poate. Numai astfel putem învinge. Jocul s-a mutat la o oră rezonabilă (cred că trebuie să mulţumim conducerii; chiar dacă locuri la bilete tot n-au pus), deci al doisprezecelea jucător va fi la datorie. Dar primii unsprezece vor fi?
Hai Poli!
11/17/2009
11/13/2009
Poli II - CFR Simeria 0:2 (0:1)
Poate că această partidă este o mică lecție pentru toți cei care urmăresc doar rezultatele echipei, dar nu sunt interesați de prestația jucătorilor. În condițiile în care nivelul ligii este unul scăzut, nu e necesar să evoluezi deosebit de bine - uneori nici măcar bine - ca să obții cele trei puncte.
Astăzi, pe un teren foarte abătut după ploile din ultimele zile, alb-violeții mici n-au jucat absolut nimic. Singura ocazie concretă de gol a întregii partide pentru Poli II a avut-o Popa, în minutul 30, când nu a finalizat cum se cuvenea un unu la unu cu portarul advers. Cinci minute mai târziu, oaspeții au trecut în avantaj, grație indeciziei lui Gavriluță, care a permis atacantului advers să tragă lejer, și a unei erori a lui Cobliș, cărui mingea, sărind prin noroiul din fața porții, i-a trecut printre mâini.
Poli II a încercat în prima parte a reprizei secunde să forțeze, a stat destul de sus în terenul advers, dar șansele de gol nu s-au ivit. De fapt, în afara de două șuturi blocate la un corner și două șuturi peste de la distanță, alb-violeții n-au pus în pericol poarta celor de la Simeria. Mai mult, oaspeții s-au distanțat pe tabelă în minutul 77, în urma unei faze desfășurate mai îndelung în careul nostru, în care Dăruială a făcut un marcaj slab. Putea fi chiar trei zero, dacă unul din jucătorii adverși nu se intimida singur cu Cobliș în prelungirea partidei, dar, de bine, de rău, n-a fost să fie, iar înfrângerea s-a păstrat în proporții velcene.
Mi-e greu să mai zic ceva nou. Cu o echipă fără multă valoare în care se regăsesc unii jucători despre care nu poți decât să te întrebi cum au ajuns ei acolo, din care, totuși, destui au experiența ligii secunde, antrenată de un fotbalist care nu are în mod cert experiența necesară de a lucra cu tinerii, e greu să obții în mod constant rezultate bune - de joc nici nu vorbesc. Dacă la iarna se face vreo reîmprospătare a echipei, nu doar lotul trebuie să fie reîmprospătat. Altfel riscă să fie degeaba.
Poli II: Cobliș (4,5) - Dăruială (4,5), Gavriluță (4,5), Telescu (5,5), Ilici (5,5) - Popovici (5), Ganea (5,5), Matei (5,5), Cuciorvă (5) - Popa (5), Jitaru (5)
Schimbări:
Zaluschi (5) pentru Cuciorvă (min 45)
Raciu (5) pentru Popa (min 67)
Bostină pentru Matei (min 75)
Dudaș pentru Dăruială (min 79)
Astăzi, pe un teren foarte abătut după ploile din ultimele zile, alb-violeții mici n-au jucat absolut nimic. Singura ocazie concretă de gol a întregii partide pentru Poli II a avut-o Popa, în minutul 30, când nu a finalizat cum se cuvenea un unu la unu cu portarul advers. Cinci minute mai târziu, oaspeții au trecut în avantaj, grație indeciziei lui Gavriluță, care a permis atacantului advers să tragă lejer, și a unei erori a lui Cobliș, cărui mingea, sărind prin noroiul din fața porții, i-a trecut printre mâini.
Poli II a încercat în prima parte a reprizei secunde să forțeze, a stat destul de sus în terenul advers, dar șansele de gol nu s-au ivit. De fapt, în afara de două șuturi blocate la un corner și două șuturi peste de la distanță, alb-violeții n-au pus în pericol poarta celor de la Simeria. Mai mult, oaspeții s-au distanțat pe tabelă în minutul 77, în urma unei faze desfășurate mai îndelung în careul nostru, în care Dăruială a făcut un marcaj slab. Putea fi chiar trei zero, dacă unul din jucătorii adverși nu se intimida singur cu Cobliș în prelungirea partidei, dar, de bine, de rău, n-a fost să fie, iar înfrângerea s-a păstrat în proporții velcene.
Mi-e greu să mai zic ceva nou. Cu o echipă fără multă valoare în care se regăsesc unii jucători despre care nu poți decât să te întrebi cum au ajuns ei acolo, din care, totuși, destui au experiența ligii secunde, antrenată de un fotbalist care nu are în mod cert experiența necesară de a lucra cu tinerii, e greu să obții în mod constant rezultate bune - de joc nici nu vorbesc. Dacă la iarna se face vreo reîmprospătare a echipei, nu doar lotul trebuie să fie reîmprospătat. Altfel riscă să fie degeaba.
Poli II: Cobliș (4,5) - Dăruială (4,5), Gavriluță (4,5), Telescu (5,5), Ilici (5,5) - Popovici (5), Ganea (5,5), Matei (5,5), Cuciorvă (5) - Popa (5), Jitaru (5)
Schimbări:
Zaluschi (5) pentru Cuciorvă (min 45)
Raciu (5) pentru Popa (min 67)
Bostină pentru Matei (min 75)
Dudaș pentru Dăruială (min 79)
11/11/2009
S-a schimbat Iancu?
De-a lungul timpului am observat că sunt tot mai de acord cu declaraţiile lui Marian Iancu, iar in sezonul acesta mi se pare că nu-l mai recunosc.
La început părea că se ia la întrecere cu semenii lui - Becali, Borcea, Turcu etc. - în declaraţii jenante, ce cu siguranţă nu vor reprezenta niciodată spiritul Timişoarei, şi care te fac să te ascunzi de ruşine, când îţi dădeai seama că un astfel de om reprezintă echipa ta iubită. Nu degeaba a fost suspendat de atâtea ori (cred că pe viaţă, nu sunt sigur, niciodată n-am înţeles aceste pedepse ale FRF) şi a primit amenzi cu a căror valoare totală ar fi putut încheia lejer problema cu Mejia.
Sezonul trecut nu a fost meci la care să nu comenteze la adresa arbitrilor aleşi, cu zile înainte de disputarea jocului. Să nu uităm şi o altă tactică parafotbalistică, pe cât de inutilă, pe atât de perfidă: anunţarea interesului pentru un jucător în preziua meciului. Numeroşi foşti şi actuali angajaţi au fost trataţi maliţios, chiar batjocoriţi, de parcă n-ar fi făcut nimic bun pentru club.
Chiar şi când eşti de acord cu el, peste mai mult sau mai puţin timp se contrazice. A schimbat antrenorii ca pe chiloţi. Totul a fost frumos, până când nu i-au mai plăcut şi i-a aruncat la gunoi. Nu contau realizările fotbalistice sau că pentru viitorul imediat e o decizie proastă. Se abţine ce se abţine, până îl vezi negru la faţă, privirea încruntată dar şireată, superioară, gata să explodeze. Atunci miticul din el răbufneşte. Numai amintiţi-vă cum l-a dat afară pe Balint, după meciul cu Urziceni. Sau ce a avut de spus la adresa lui Uhrin, după un an şi jumătate de colaborare.
Totuşi, parcă în ultima vreme s-a schimbat. Încă îi contest abilităţile manageriale. Numai uitaţi-vă la strategia de vânzare a biletelor din jocurile europene. De cât să dea degeaba din gură acuma că s-a stabilit ora jocului cu Dinamo, aş prefera să facă ceva mult mai util, cum ar fi să pună bilete cu loc. Au 2 săptămâni să pregătească toate detaliile organizatorice ca să nu se creeze îmbulzeală la ora meciului. Dar să vedem dacă e capabil. Dar a acceptat până la urmă să-şi recunoască greşeala. Ceva total necaracteristic. Chiar dacă aparenta sa bunăvoinţă are şi motive ascunse, ideea că s-a schimbat rămâne.
Şi ce e cel mai important, în opinia mea, e faptul că susţine antrenorul, cu toate că tribuna strigă altceva. E chiar surprinzător. Cel puţin Dusan era iubit de public. Ba mai mult, patronul a schiţat şi un plan de bătaie pe următorii 5 ani, anunţând că este interesat de continuitatea echipei pe termen lung. Sunt total de acord cu ce zice în cel mai recent comunicat. Din partea a doua adică. Pe cei cu policard îi compătimesc.
Sigur, sunt doar vorbe, iar după cum m-a obişnuit domnul Iancu, aştept ca din moment în moment să se contrazică. Şi că va şi pune în aplicare acest plan rămâne de văzut. Va rămâne oare consecvent sau va răbufni? Măcar să ţină până la.... să zicem sfârşitul turului viitor. Ştiu, sunt optimist.
Având în vedere că urmează cel mai important meci al sezonului, acesta va fi primul său test. Să vedem ce va zice atunci.
La început părea că se ia la întrecere cu semenii lui - Becali, Borcea, Turcu etc. - în declaraţii jenante, ce cu siguranţă nu vor reprezenta niciodată spiritul Timişoarei, şi care te fac să te ascunzi de ruşine, când îţi dădeai seama că un astfel de om reprezintă echipa ta iubită. Nu degeaba a fost suspendat de atâtea ori (cred că pe viaţă, nu sunt sigur, niciodată n-am înţeles aceste pedepse ale FRF) şi a primit amenzi cu a căror valoare totală ar fi putut încheia lejer problema cu Mejia.
Sezonul trecut nu a fost meci la care să nu comenteze la adresa arbitrilor aleşi, cu zile înainte de disputarea jocului. Să nu uităm şi o altă tactică parafotbalistică, pe cât de inutilă, pe atât de perfidă: anunţarea interesului pentru un jucător în preziua meciului. Numeroşi foşti şi actuali angajaţi au fost trataţi maliţios, chiar batjocoriţi, de parcă n-ar fi făcut nimic bun pentru club.
Chiar şi când eşti de acord cu el, peste mai mult sau mai puţin timp se contrazice. A schimbat antrenorii ca pe chiloţi. Totul a fost frumos, până când nu i-au mai plăcut şi i-a aruncat la gunoi. Nu contau realizările fotbalistice sau că pentru viitorul imediat e o decizie proastă. Se abţine ce se abţine, până îl vezi negru la faţă, privirea încruntată dar şireată, superioară, gata să explodeze. Atunci miticul din el răbufneşte. Numai amintiţi-vă cum l-a dat afară pe Balint, după meciul cu Urziceni. Sau ce a avut de spus la adresa lui Uhrin, după un an şi jumătate de colaborare.
Totuşi, parcă în ultima vreme s-a schimbat. Încă îi contest abilităţile manageriale. Numai uitaţi-vă la strategia de vânzare a biletelor din jocurile europene. De cât să dea degeaba din gură acuma că s-a stabilit ora jocului cu Dinamo, aş prefera să facă ceva mult mai util, cum ar fi să pună bilete cu loc. Au 2 săptămâni să pregătească toate detaliile organizatorice ca să nu se creeze îmbulzeală la ora meciului. Dar să vedem dacă e capabil. Dar a acceptat până la urmă să-şi recunoască greşeala. Ceva total necaracteristic. Chiar dacă aparenta sa bunăvoinţă are şi motive ascunse, ideea că s-a schimbat rămâne.
Şi ce e cel mai important, în opinia mea, e faptul că susţine antrenorul, cu toate că tribuna strigă altceva. E chiar surprinzător. Cel puţin Dusan era iubit de public. Ba mai mult, patronul a schiţat şi un plan de bătaie pe următorii 5 ani, anunţând că este interesat de continuitatea echipei pe termen lung. Sunt total de acord cu ce zice în cel mai recent comunicat. Din partea a doua adică. Pe cei cu policard îi compătimesc.
Sigur, sunt doar vorbe, iar după cum m-a obişnuit domnul Iancu, aştept ca din moment în moment să se contrazică. Şi că va şi pune în aplicare acest plan rămâne de văzut. Va rămâne oare consecvent sau va răbufni? Măcar să ţină până la.... să zicem sfârşitul turului viitor. Ştiu, sunt optimist.
Având în vedere că urmează cel mai important meci al sezonului, acesta va fi primul său test. Să vedem ce va zice atunci.
11/08/2009
Oțelul Galați - Poli 3:3 (2:0)
Acesta este, cu adevărat, sezonul cadourilor - și când spun sezon, mă gândesc la tot ce a trecut până acuma din această a doua jumătate a lui 2009. Alb-violeții au scos un egal in extremis dintr-o partidă pe care ar fi trebuit s-o câștige lejer.
Primele douăzeci de minute au fost decisive, în umila mea părere. Poli a dominat copios și și-a trecut în cont cinci ocazii bune de gol. Mai întâi, Bucur a avut un șut parat, iar la cornerul ce a urmat gălățenii s-au împiedicat între ei să scoată mingea de pe linia porții. A urmat o fază la care Vrsici l-a deschis ideal pe Bucur, dar atacantul nostru și-a reconfirmat forma slabă, trimițând o jumătate de șut spre poartă. Ultimele două faze i-au aparținut lui Chiacu, acesta nereușind să șuteze ca lumea la o pasă a lui Bucur, după care fostul jucător al Progresului a făcut un sprint de-a lungul terenului, dar în loc să paseze la un coechipier liber, a preferat o finalizare moale. Aceste ratări greu de explicat (dar cu care ne-am cam obișnuit) ne-au costat șansa de a câștiga partida - dat fiind că cel mai important lucru în fotbal este cronologia, iar dacă ceva ar fi fost altfel la început, totul ar fi fost altfel. Așadar, în minutul 24, Mera a luftat ordinar în marginea careului, mingea a ajuns la Axente și atacantul împrumutat de noi la Galați a marcat lejer. Poli și-a pierdut complet busola după această reușită, iar cel mai pregnant s-a văzut acest lucru în apărare. Luchin, încă departe de jocul pe care îl avea anul trecut, era foarte nesigur și parcă evolua pentru prima oară împreună cu Mera, care la rându-i lovea mai mult aerul, decât mingea. Fundașii centrali s-au lovit între ei în minutul 35 când i-au oferit șansa lui Axente de a marca al doilea gol al meciului, dar acesta a trimis puțin peste. Schimbarea lui Mera și retragerea lui Scutaru a fost o mișcare tardivă, căci în minutul 43, același Axente a fost lansat lung, Luchin și Maxim au fost depșiți, iar Pantilimon a închis slab unghiul și i-a permis atacantului gălățean să strecoare mingea între el și bară.
Era clar că repriza a doua avea să fie una foarte dificilă, dar pentru a pipera puțin treaba, Sabău a decis să surprindă pe toată lumea prin introducerea inexplicabilă a lui Stancu. Totuși, Poli a dat semne că ar putea reveni, căci în minutul 51 Chiacu a reușit să reducă din handicap, fiind la locul potrivit după ce șutul deviat al lui Magera a nimerit bara. Poate la fel de decisivă ca primele douăzeci de minute a fost ratarea lui Magera la singura contribuție utilă a lui Curtean de-a lungul meciului, căci n-au trecut decât câteva minute după aceea și alb-violeții au comis-o din nou, de această dată prin Artiom Karamyan, a cărui degajare a ajuns fix la Ibeh, care a trecut ușor prin apărarea noastră (de unde plecase Bonfim, ca să îi paseze lui Kara), și a finalizat în forță, fără mari șanse pentru Pantilimon. Văzuți din nou cu craca tăiată de sub picioare, dragii noștri au trecut într-o fază de vagă contemplare și vreo douăzeci de minute n-au mai făcut nimic. Apoi, în minutul 75, Stancu a obținut o liberă în marginea careului, în mod oarecum surprinzător Magera a executat, iar șutul cehului a nimerit bara porții adverse, de unde balonul a revenit în capul lui Chiacu, care nu a putut să-l direcționeze înspre poarta goală. Șansa a fost, finalmente, de partea noastă în minutul 82, când Vrsici a executat foarte bine un corner (precum a făcut cu toate fazele fixe azi), Bonfim a blocat mingea pentru Magera, iar atacantul nostru a marcat lejer din câțiva metri. Oțelul a părut că știe să apere rezultatul în minutele ce au urmat, dar chiar în primul minut de prelungire, Pătraș a pierdut o minge în fața lui Stancu la marginea careului, acesta a pasat la Magera a cărui centrare perfectă a găsit trei jucători alb-violeți liberi la colțul lung, de unde Luchin și-a mai răscumpărat din păcate, înscriind cu capul. Și astfel s-a sfârșit povestea altor două puncte duse pe apa duminicii.
Am impresia că am radiografiat deja care cred că au fost cauzele eșecului de astăzi. Ce înseamnă asta pentru jucători și pentru Sabău? În primul rând, țin să spun că dacă aveam de ales, și eu trimiteam același unsprezece în teren - mai puțin Curtean, care de mult își încerca talentul în Liga a 3-a. Mi-a fost greu să înțeleg introducerea lui Stancu, iar nici Karamyan sau Goga n-au ajutat cu nimic echipa, dar, din nou, probabil tot pe ei aș fi mizat.
În ceea ce privește jucătorii, trebuie să acceptăm că aceștia sunt. Mera comite câte-o gafă fatală de când a ajuns la Poli, iar astăzi în cuplu cu un Luchin nesigur a ieșit un fiasco total - dar nu cred că introducerea lui Nibombe ca titular ar fi rezolvat toate problemele. Nici togolezul nu a fost prea sigur în ultima vreme, ceea ce te face să te întrebi ce pretenții poți să ai de la Mera. Despre Luchin spun doar că a jucat lamentabil în prima repriză, s-a mai întremat cât de cât în a doua, dar și-a și trecut în cont un gol ce s-ar putea dovedi important când se trage linia. E clar, însă, ca dacă oricare dintre cei trei tineri (adică și Scutaru) continuă cu asemenea prestații, avem o mare, mare problemă. A ajuns Bonfim să fie cel mai bun fundaș central...
Precum scriam acuma o săptămână, nu degeaba a recunoscut Sabău că ei au nevoie de ajutorul a doi închizători, chiar dacă nouă nu ne place asta.
Altfel, Vrsici ar fi ideal dacă ar putea bate doar fazele fixe, fără să ocupe un loc în echipă restul timpului. Totodată, e greu să ceri mai mult de la Maxim sau Chiacu, ambii au muncit în limitele abilităților lor, dar nu cred că prestațiile actuale ale lui Bucur sunt acceptabile - nu a fost inutil azi, am apreciat faptul că în general a fost izolat, dar ratările sale sunt exasperante. Cât despre cel mai bun fotbalist al echipei, ce să mai zici? Noroc că l-a văzut, finalmente, și Sabău.
Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (6), Luchin (5), Mera (3,5), Maxim (5,5) - Chiacu (5,5), Vrsici (5,5), Scutaru (4,5), Curtean (4,5) - Magera (6,5), Bucur (5,5)
Schimbări:
Art. Karamyan (4,5) pentru Mera (min 37)
Stancu (5,5) pentru Scutaru (min 45)
Goga (5) pentru Curtean (min 55)
Primele douăzeci de minute au fost decisive, în umila mea părere. Poli a dominat copios și și-a trecut în cont cinci ocazii bune de gol. Mai întâi, Bucur a avut un șut parat, iar la cornerul ce a urmat gălățenii s-au împiedicat între ei să scoată mingea de pe linia porții. A urmat o fază la care Vrsici l-a deschis ideal pe Bucur, dar atacantul nostru și-a reconfirmat forma slabă, trimițând o jumătate de șut spre poartă. Ultimele două faze i-au aparținut lui Chiacu, acesta nereușind să șuteze ca lumea la o pasă a lui Bucur, după care fostul jucător al Progresului a făcut un sprint de-a lungul terenului, dar în loc să paseze la un coechipier liber, a preferat o finalizare moale. Aceste ratări greu de explicat (dar cu care ne-am cam obișnuit) ne-au costat șansa de a câștiga partida - dat fiind că cel mai important lucru în fotbal este cronologia, iar dacă ceva ar fi fost altfel la început, totul ar fi fost altfel. Așadar, în minutul 24, Mera a luftat ordinar în marginea careului, mingea a ajuns la Axente și atacantul împrumutat de noi la Galați a marcat lejer. Poli și-a pierdut complet busola după această reușită, iar cel mai pregnant s-a văzut acest lucru în apărare. Luchin, încă departe de jocul pe care îl avea anul trecut, era foarte nesigur și parcă evolua pentru prima oară împreună cu Mera, care la rându-i lovea mai mult aerul, decât mingea. Fundașii centrali s-au lovit între ei în minutul 35 când i-au oferit șansa lui Axente de a marca al doilea gol al meciului, dar acesta a trimis puțin peste. Schimbarea lui Mera și retragerea lui Scutaru a fost o mișcare tardivă, căci în minutul 43, același Axente a fost lansat lung, Luchin și Maxim au fost depșiți, iar Pantilimon a închis slab unghiul și i-a permis atacantului gălățean să strecoare mingea între el și bară.
Era clar că repriza a doua avea să fie una foarte dificilă, dar pentru a pipera puțin treaba, Sabău a decis să surprindă pe toată lumea prin introducerea inexplicabilă a lui Stancu. Totuși, Poli a dat semne că ar putea reveni, căci în minutul 51 Chiacu a reușit să reducă din handicap, fiind la locul potrivit după ce șutul deviat al lui Magera a nimerit bara. Poate la fel de decisivă ca primele douăzeci de minute a fost ratarea lui Magera la singura contribuție utilă a lui Curtean de-a lungul meciului, căci n-au trecut decât câteva minute după aceea și alb-violeții au comis-o din nou, de această dată prin Artiom Karamyan, a cărui degajare a ajuns fix la Ibeh, care a trecut ușor prin apărarea noastră (de unde plecase Bonfim, ca să îi paseze lui Kara), și a finalizat în forță, fără mari șanse pentru Pantilimon. Văzuți din nou cu craca tăiată de sub picioare, dragii noștri au trecut într-o fază de vagă contemplare și vreo douăzeci de minute n-au mai făcut nimic. Apoi, în minutul 75, Stancu a obținut o liberă în marginea careului, în mod oarecum surprinzător Magera a executat, iar șutul cehului a nimerit bara porții adverse, de unde balonul a revenit în capul lui Chiacu, care nu a putut să-l direcționeze înspre poarta goală. Șansa a fost, finalmente, de partea noastă în minutul 82, când Vrsici a executat foarte bine un corner (precum a făcut cu toate fazele fixe azi), Bonfim a blocat mingea pentru Magera, iar atacantul nostru a marcat lejer din câțiva metri. Oțelul a părut că știe să apere rezultatul în minutele ce au urmat, dar chiar în primul minut de prelungire, Pătraș a pierdut o minge în fața lui Stancu la marginea careului, acesta a pasat la Magera a cărui centrare perfectă a găsit trei jucători alb-violeți liberi la colțul lung, de unde Luchin și-a mai răscumpărat din păcate, înscriind cu capul. Și astfel s-a sfârșit povestea altor două puncte duse pe apa duminicii.
Am impresia că am radiografiat deja care cred că au fost cauzele eșecului de astăzi. Ce înseamnă asta pentru jucători și pentru Sabău? În primul rând, țin să spun că dacă aveam de ales, și eu trimiteam același unsprezece în teren - mai puțin Curtean, care de mult își încerca talentul în Liga a 3-a. Mi-a fost greu să înțeleg introducerea lui Stancu, iar nici Karamyan sau Goga n-au ajutat cu nimic echipa, dar, din nou, probabil tot pe ei aș fi mizat.
În ceea ce privește jucătorii, trebuie să acceptăm că aceștia sunt. Mera comite câte-o gafă fatală de când a ajuns la Poli, iar astăzi în cuplu cu un Luchin nesigur a ieșit un fiasco total - dar nu cred că introducerea lui Nibombe ca titular ar fi rezolvat toate problemele. Nici togolezul nu a fost prea sigur în ultima vreme, ceea ce te face să te întrebi ce pretenții poți să ai de la Mera. Despre Luchin spun doar că a jucat lamentabil în prima repriză, s-a mai întremat cât de cât în a doua, dar și-a și trecut în cont un gol ce s-ar putea dovedi important când se trage linia. E clar, însă, ca dacă oricare dintre cei trei tineri (adică și Scutaru) continuă cu asemenea prestații, avem o mare, mare problemă. A ajuns Bonfim să fie cel mai bun fundaș central...
Precum scriam acuma o săptămână, nu degeaba a recunoscut Sabău că ei au nevoie de ajutorul a doi închizători, chiar dacă nouă nu ne place asta.
Altfel, Vrsici ar fi ideal dacă ar putea bate doar fazele fixe, fără să ocupe un loc în echipă restul timpului. Totodată, e greu să ceri mai mult de la Maxim sau Chiacu, ambii au muncit în limitele abilităților lor, dar nu cred că prestațiile actuale ale lui Bucur sunt acceptabile - nu a fost inutil azi, am apreciat faptul că în general a fost izolat, dar ratările sale sunt exasperante. Cât despre cel mai bun fotbalist al echipei, ce să mai zici? Noroc că l-a văzut, finalmente, și Sabău.
Poli: Pantilimon (5) - Bonfim (6), Luchin (5), Mera (3,5), Maxim (5,5) - Chiacu (5,5), Vrsici (5,5), Scutaru (4,5), Curtean (4,5) - Magera (6,5), Bucur (5,5)
Schimbări:
Art. Karamyan (4,5) pentru Mera (min 37)
Stancu (5,5) pentru Scutaru (min 45)
Goga (5) pentru Curtean (min 55)
11/06/2009
Anderlecht - Poli 3:1 (1:0)
Sunt de acord cu ce scrie Andrei (pe care nu l-am prezentat cum se cuvine, dar sper că lumea l-a observat) despre meciul cu Anderlecht, din care am văzut doar douăzeci de minute. Mai multe, când va veni momentul.
Giarmata - Poli II 1:4 (1:3)
Grație a trei reușite foarte rapide (Telescu 8, Ganea 9 și 18), Poli II a obținut o victorie ce dă impresia unei reveniri la o formă mai acceptabilă. Să vedem cât ține.
Întârzieri
Din păcate nici unul din noi doi nu a putut fi la datorie, iar o cronică adecvată o să apară mai târziu.
Nu am văzut meciul, doar l-am trăit cu sufletul la gură urmărind evoluţia scorului pe mobil. La 1-0 am zis că e bine că am luat gol repede. La 1-1 am crezut că îi şi batem. N-a fost să fie, dar din câte am înţeles am jucat bine, şi mă bucur că am şi marcat, culmea, dintr-o lovitură de colţ, fază care credeam că a dispărut complet din jocul echipei noastre.
Acum cred că sunt clare toate limitele echipei noastre. Nu văd ce partitură mai bună se putea trimite în teren. S-au simţit lipsa lui Cisovski şi a transferurilor ce trebuiau să întărească posturile deficitare, Sabău fiind nevoit să recurgă din nou la improvizaţii. Am auzit voci care spuneau că ar fi trebuit să joace defensiv ca până acuma (Nicicum nu e bine) şi să scoatem un egal. N-ar fi folosit la nimic. Pentru meciurile rămase, Poli ar fi trebuit să obţină aceleaşi rezultate, adică două victorii. Sper ca Sabău să le abordeze la fel, măcar să vedem şi noi ceva fotbal, nu să ne simţim furaţi de spectacolul pentru care am plătit bilet.
Ar mai fi ceva. Dacă unii mari suporteri de fotbal s-au simţit nevoiţi să-i ceară demisia lui Sabău, aşa mă simt şi eu nevoit să îi cert pe şi mai marii iubitori de fotbal care au făcut ce au făcut la Bruxelles, culmea, chiar în faţa lui Platini, numai aşa ca să ştie şi el că acele culori ce ne-au fost furate sunt cerute înapoi de nişte derbedei care le aprind şi apoi şterg cu ele pe jos.
Mai mult, consider că ei sunt principalii vinovaţi pentru rezultatul de aseară. Era 1-1, eram pe val, i-am fi bătut. Întreruperea meciului le-a permis să se regrupeze şi să ne supună.
Acum, sper doar ca UEFA să fie blândă.
Bravo Poli!
Nu am văzut meciul, doar l-am trăit cu sufletul la gură urmărind evoluţia scorului pe mobil. La 1-0 am zis că e bine că am luat gol repede. La 1-1 am crezut că îi şi batem. N-a fost să fie, dar din câte am înţeles am jucat bine, şi mă bucur că am şi marcat, culmea, dintr-o lovitură de colţ, fază care credeam că a dispărut complet din jocul echipei noastre.
Acum cred că sunt clare toate limitele echipei noastre. Nu văd ce partitură mai bună se putea trimite în teren. S-au simţit lipsa lui Cisovski şi a transferurilor ce trebuiau să întărească posturile deficitare, Sabău fiind nevoit să recurgă din nou la improvizaţii. Am auzit voci care spuneau că ar fi trebuit să joace defensiv ca până acuma (Nicicum nu e bine) şi să scoatem un egal. N-ar fi folosit la nimic. Pentru meciurile rămase, Poli ar fi trebuit să obţină aceleaşi rezultate, adică două victorii. Sper ca Sabău să le abordeze la fel, măcar să vedem şi noi ceva fotbal, nu să ne simţim furaţi de spectacolul pentru care am plătit bilet.
Ar mai fi ceva. Dacă unii mari suporteri de fotbal s-au simţit nevoiţi să-i ceară demisia lui Sabău, aşa mă simt şi eu nevoit să îi cert pe şi mai marii iubitori de fotbal care au făcut ce au făcut la Bruxelles, culmea, chiar în faţa lui Platini, numai aşa ca să ştie şi el că acele culori ce ne-au fost furate sunt cerute înapoi de nişte derbedei care le aprind şi apoi şterg cu ele pe jos.
Mai mult, consider că ei sunt principalii vinovaţi pentru rezultatul de aseară. Era 1-1, eram pe val, i-am fi bătut. Întreruperea meciului le-a permis să se regrupeze şi să ne supună.
Acum, sper doar ca UEFA să fie blândă.
Bravo Poli!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Postări
